 |
De la fiecare după capacități, fiecăruia după nevoi! |
⋆ Filozofii nu au făcut decît să interpreteze lumea în diferite moduri; important este însă de a o schimba.
Karl Marx, Teze despre Feuerbach, 1845
⋆ Fără teorie revoluționară nu poate să existe nici mișcare revoluționară.
V. I. Lenin, Ce-i de făcut?, 1902
⋆ Învățătura lui Marx este atotputernică pentru că este justă. Ea este completă și armonioasă, oferind oamenilor o concepție unitară despre lume, o concepție care nu se împacă cu nici un fel de superstiții, cu nici un fel de idei reacționare, cu nici un fel de apărare a asupririi burgheze. Ea este moștenitoarea legitimă a tot ce a creat mai bun omenirea în secolul al XIX-lea: filozofia germană, economia politică engleză și socialismul francez.
V. I. Lenin, Trei izvoare și trei părți constitutive ale marxismului, 1913
⋆ În producția socială a vieții lor, oamenii intră în relații determinate, necesare, independente de voința lor - relații de producție -, care corespund unei trepte de dezvoltare determinate a forțelor lor de producție materiale. Totalitatea acestor relații de producție constituie structura economică a societății, baza reală pe care se înalță o suprastructură juridică și politică și căreia îi corespund forme determinate ale conștiinței sociale.
Karl Marx, Prefața la Contribuții la critica economiei politice, 1859
⋆ Toate mișcările de pînă acum au fost mișcări ale unor minorități sau în interesul unor minorități. Mișcarea proletară este mișcarea independentă a imensei majorități, în interesul imensei majorități.
Karl Marx și Friedrich Engels, Manifestul Partidului Comunist, 1848
⋆ Democrație pentru o minoritate infimă, democrație pentru cei bogați, - iată democratismul societății capitaliste [...] cei asupriți sînt lăsați să hotărască o dată la cîțiva ani care anume din reprezentanții clasei asupritoare îi va reprezenta și îi va călca în picioare în parlament!
V. I. Lenin, Statul și revoluția, 1917
⋆ Democrație înseamnă egalitate. Se înțelege deci ce uriașă însemnătate are lupta proletariatului pentru egalitate și lozinca egalității dacă aceasta este just înțeleasă în sensul desființării claselor. Dar democrația înseamnă numai o egalitate formală. Şi, de îndată ce a fost înfăptuită egalitatea tuturor membrilor societății în ceea ce privește stăpînirea mijloacelor de producție, adică egalitatea muncii, egalitatea salariului, se va pune în mod inevitabil în fața omenirii problema de a păși mai departe, de la egalitatea formală la cea de fapt, adică la înfăptuirea principiului: „de la fiecare după capacități, fiecăruia după nevoi“.
V. I. Lenin, Statul și revoluția, 1917
⋆ Atîta timp cît există stat, nu există libertate. Cînd va exista libertate, nu va mai exista stat.
V. I. Lenin, Statul și revoluția, 1917
⋆ Locul vechii societăți burgheze, cu clasele și antagonismele ei de clasă, îl ia o asociație în cadrul căreia dezvoltarea liberă a fiecăruia este condiția pentru dezvoltarea liberă a tuturor.
Karl Marx și Friedrich Engels, Manifestul Partidului Comunist, 1848
⋆ În faza superioară a societății comuniste, după ce va dispărea subordonarea înrobitoare a indivizilor față de diviziunea muncii și, o dată cu ea, opoziția dintre munca intelectuală și munca fizică; cînd munca va înceta să mai fie numai un mijloc de existență și va deveni ea însăși prima necesitate vitală; cînd, alături de dezvoltarea multilaterală a indivizilor, vor crește și forțele de producție, iar toate izvoarele avuției colective vor țîșni ca un torent - abia atunci limitele înguste ale dreptului burghez vor putea fi cu totul depășite și societatea va putea înscrie pe stindardele ei: de la fiecare după capacități, fiecăruia după nevoi!
Karl Marx, Critica Programului de la Gotha, 1875
⋆ Proletarii n-au de pierdut în această revoluție decît lanțurile. Ei au o lume de cîștigat.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
Karl Marx și Friedrich Engels, Manifestul Partidului Comunist, 1848